100 de milioane pentru satele prahovene

Câtă nevoie au satele româneşti şi locuitorii lor de sprijin pentru dezvoltare! Poate mai mult decât se vorbeşte şi se înscrie în programele destinate acestui spaţiu.

Se promit sume impresionante menite a îmbunătăţi viaţa sătenilor, dar când va începe alocarea lor, nu se ştie. Bunii gospodari însă au pornit deja la treabă.

Un exemplu în acest sens l-am descoperit zilele trecute în Prahova, judeţ pentru care banii n-au constituit o piedică în derularea unor acţiuni privind dezvoltarea rurală. I-au găsit. Cum şi unde, am aflat de la preşedintele Consiliului judeţean, domnul Florin Serghei ANGHEL.

Rep.: Domnule preşedinte, ştim că Prahova ocupă un loc de primă mărime în viaţa economico-socială a ţării. Cum stau lucrurile în agricultură, în general, dar mai ales în spaţiul rural?

F.S.A.: Din păcate, agricultura nu are o pondere importantă, doar viticultura se bucură de mare renume. De aceea, ne-am implicat destul de serios în ceea ce priveşte accesarea de fonduri comunitare, cu prioritate pentru dezvoltarea fermelor agricole în diferite domenii.

Rep.: Câte localităţi din judeţ aspiră acum la atrăgătorul statut de oraş?

F.S.A.: Cu ceva vreme în urmă, destul de multe comune doreau să devină oraşe; acum nu mai există interes pentru aceasta, ci mai degrabă pentru o puternică dezvoltare rurală. Sunt deja iniţiative în acest sens, iar noi le susţinem, le sprijinim în acţiunile de modernizare, mai ales în realizarea proiectelor pentru infrastructură. Sunt lucruri care, la urma urmei, stimulează spiritul pentru că depinde foarte mult de gradul de implicare a comunităţilor locale şi a locuitorilor acestora.

Cele mai importante proiecte pe care Consiliul judeţean le sprijină se referă la modernizarea drumurilor, extinderea alimentării cu apă şi introducerea canalizării.

F.S.A.: În acest scop, recent am împărţit judeţul în opt microzone de dezvoltare rurală şi am demarat procedura de elaborare a unor masterplanuri, care au în vedere profilul specific de dezvoltare a zonei respective - în producţia de cereale şi plante tehnice, viticultură, pomicultură, dezvoltare turistică etc.

În cazul primului masterplan - care priveşte o zonă de câmpie din sudul Prahovei şi care cuprinde mai multe comune - Balta Doamnei, Gherghiţa, Drăgăneşti, Râfov, Sirna, Tinosu şi Puchenii Mari -, avem în vedere dezvoltarea de infrastructură şi producţia agricolă. Avem în curs de elaborare şi masterplanurile pentru celelalte şapte zone.

Fiecare cu prevederi distincte. Fiindcă şi fondurile europene pentru care se fac aceste proiecte vin pe diferite sectoare şi domenii. De altfel, masterplanurile vor constitui baza dezvoltării rurale, fiind o şansă sigură de a primi şi utiliza corect aceste fonduri.

F.S.A.: Desigur, deşi ştim că acestea nu vor veni mai devreme de sfârşitul acestui an. Suntem siguri că masterplanurile vor fi bine primite, cu atât mai mult cu cât acestea sunt unice în ţara noastră. Nu trebuie să ne limităm doar la ceea ce ne va aloca UE.

Contăm mult pe noi înşine, pe măsurile luate aici, pe plan local. În acest sens, am demarat o importantă acţiune de obţinere a unui împrumut prin asocierea Consiliului judeţean cu alte 62 de primării din judeţ, în scopul realizării mai multor obiective de investiţii. Este vorba de un credit de 100 milioane de euro obţinut de la o importantă instituţie bancară. Probabil într-o lună vom semna contractul de împrumut, cu trei ani de graţie şi cu rambursare în 12 ani! Foarte avantajos! Fiecare primărie va primi suma solicitată, asigurând astfel realizarea obiectivelor, conform proiectelor lor.

Banii nu se vor da decât pe proiecte şi nu altcumva. Aceştia vor fi utilizaţi pentru drumuri, reţele de apă, canalizare - obiective care trenează de ani de zile, precum şi construirea de şcoli, grădiniţe, cămine culturale, sedii de primării.

Rep.: Ce se întâmplă în acest context cu realizarea celebrelor drumuri judeţene: al Vinului, al Fructelor şi cel al Voievozilor?

F.S.A.: Drumul Vinului este în derulare, iar celelalte două sunt în atenţia noastră. Ne gândim ca toate acestea să aibă o finalitate turistică, cu atât mai mult cu cât turismul poate deveni o importantă sursă de venituri.

De altfel, judeţul nostru are un mare potenţial turistic şi agroturistic, deopotrivă. Am în vedere, între altele, marea apetenţă a bucureştenilor, şi nu numai, de a-şi ridica case de vacanţă în locuri tot mai izolate, părăsite practic de către localnici.

În ceea ce priveşte drumurile de legătură cu judeţele vecine, trebuie spus că acestea sunt destul de bune, cu deschidere către judeţele Buzău şi Dâmboviţa. Cu Braşovul nu-l avem decât pe cel care trece prin Măneciu-Cheia.

Drumul de legătură prin Câmpina-Valea Doftanei, o zonă superbă care poate fi pusă foarte bine în valoare, mai ales că se asigură legătura cu oraşul Săcele, rămâne însă în atenţia noastră. Cu atât mai mult cu cât acesta poate fi o importantă cale turistică între Prahova şi Braşov.

F.S.A.: Sunt convins că vom avea, pentru că toţi consilierii, dar mai ales comunităţile locale din aproape 60 de comune sunt ancorate la programele şi proiectele noastre. Aş aminti doar câteva din localităţile care au răspuns cu promptitudine acestei iniţiative: Sângeru, Şoimani, Măneciu, Măgurele, Drajna, Brebu, Izvoarele, Teişani, Gura Vitioarei, Bălteşti, Chiojdeanca şi altele, alături de cele din sudul judeţului, din care deja am amintit câteva.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu