Drumul laptelui spre Europa > REVISTA LUMEA SATULUI

Avem parte de drumul cel mai bolovănos în calea laptelui spre Europa. În mod sigur, el se va opri la frontierele ţării pentru mulţi ani de acum încolo. În momentul în care negociatorii noştri obţineau la Bruxelles o cotă uluitoare, de peste 3 milioane tone de lapte, fermele de vaci din România care corespundeau standardelor europene se puteau număra pe degetele celor două mâini.

De atunci şi până acum, lucrurile au evoluat spre bine, dar nu se poate vorbi de schimbări esenţiale. Dacă ar fi să dăm crezare datelor statistice, din cei aproximativ 5 miliarde de litri lapte, cât produce România anual, doar aproximativ 15-20% întruneşte condiţiile elementare pentru a fi prelucrat la actualele exigenţe europene.

Marile companii străine care au investit în acest sector se confruntă la această dată cu probleme ce riscă să le compromită programele de reabilitare a producţiei de lapte în zonele în care acţionează. În condiţiile date, salvarea poate veni din partea micilor fermieri, precum şi a unor firme autohtone care au beneficiat de sprijin financiar european şi autohton pentru organizarea unor ferme zootehnice de tip european.
Unităţile moderne deţin o pondere nesemnificativă în producţia de lapte a României, dar şansa lor de dezvoltare pe termen mediu este mare. Această perspectivă prezentată de negociatorii români la Bruxelles i-a convins pe experţii europeni în materie, care au avizat favorabil propunerile României în acest domeniu. Iată cum arăta, în sinteză, „Dosarul laptelui“:

La vaci de lapte şi bovine de carne: necesarul de efective vaci lapte pentru acoperirea cotei de lapte (3.057.000 t – procesare şi vânzări directe) este de 826.216 capete şi este integral acoperit din efectivele existente.

Faţă de efectivele curente de 1.741.551 capete vaci, după acoperirea cotei de lapte rămâne un excedent de efective de 915.335 capete vaci care va acoperi laptele pentru consum. Aceste efective pot fi eligibile în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală pentru fermele de semisubzistenţă (1.000 euro/an timp de cinci ani pentru rentabilizare).

Plafonul naţional total de 1.835.000 capete bovine eligibile pentru prime speciale de alăptare, abatorizare, export sau îngrăşare este acoperit din totalul de efective bovine.

Excedentul de efective poate fi eligibil pentru sprijin pe măsurile de dezvoltare rurală pentru fermele de semisubzistenţă.

La ovine: plafonul (primele) vizează numai efectivele de ovine matcă. El rămâne sensibil egal cu numărul de ovine matcă din efectivul prezent: 5.880.000 capete – plafon faţă de 5.879.253, efectivul curent.

Efectivele aferente celorlalte specii de animale nu au plafoane, conform prevederilor din Politica Agricolă Comună.

Pentru hrana efectivelor de animale s-a estimat un necesar de: • culturi arabile (porumb, orz, grâu, soia şi floarea-soarelui) care să producă 9.536.342 t per total ce vor rezulta dintr-o suprafaţă de 3.486.241 din cele 7.012.666 ha pentru care se vor primi plăţi directe de la UE;

• fân: 7.112.194 t, pentru care sunt necesare aproximativ 654.898 ha de păşuni şi fâneţe.

Lapte: pentru 2007-2010 în Uniunea Europeană se preconizează un echilibru între producţie şi consum, deci nu va exista un excedent semnificativ care să afecteze ca importuri România.

Brânza: la acest produs, în perioada 2007-2010, Comisia Europeană prognozează un excedent de 100.000 t/an în UE-25, dar un deficit de 200.000 t/an în noile state membre.
România are un potenţial de export estimat de 5.000 t/an, cu condiţia respectării standardelor de calitate şi prezentare comunitare.
Unt: deficit estimat UE-15 între 154.000 t (2007) şi 168.000 t (2010).
Excedent estimat UE-10 între
83.000 t (2007) şi 67.500 t (2010).

Reducerea în medie cu 10% a preţului la unt în UE-15 va determina scăderea producţiei în UE-15 şi creşterea importurilor comunitare.

Există un potenţial de export al României pe piaţa UE-15 în situaţia atingerii capacităţii maxime de procesare în 2007.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu