Târgurile şi expoziţiile naţionale prezintă tehnica şi tehnologiile viitorului

Târgurile şi expoziţiile naţionale prezintă
Tehnica şi tehnologiile viitorului

Manifestările naţionale cu teme agroalimentare au dobândit în ultimii ani o identitate aparte în peisajul economic al României. Ele au reuşit, printre primele, să se desprindă de dependenţa manifestărilor cu caracter naţional şi internaţional organizate în pavilioanele Romexpo, desfăşurând în teritoriu o reţea de târguri şi expoziţii care expun profesional cele mai noi realizări în domeniul agricol. O categorie aparte în rândul acestor manifestări o constituie târgurile şi expoziţiile de tehnică agricolă şi instalaţii alimentare. Una dintre aceste manifestări a avut loc, cu puţin timp în urmă, la Baloteşti, Ilfov.

Prin comparaţie, putem spune că evenimentul tehnic s-a situat la nivelul celor mai bune târguri şi expoziţii organizate în această zonă geografică a Europei. A fost expus tot ce este mai bun şi modern în lume în materie de tehnici agricole. Ce-i drept, în marea lor majoritate, exponatele prezentate poartă marca celor mai mari companii occidentale care operează în România prin diferite firme private autohtone sau reprezentanţe proprii.

Edificatoare în susţinerea ideilor prezentate sunt opiniile exprimate de reprezentanţii firmelor care şi-au expus oferta, dar şi de către potenţialii beneficiari. Dar să vedem cum apreciază aceştia nivelul de organizare a acestei manifestări şi, cu deosebire, performanţele tehnice ale celor mai noi modele expuse.

Aflat la a IV-a ediţie, Târgul de maşini şi utilaje agricole organizat de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Maşini Agricole ne-a transpus pentru moment în arealul agriculturii occidentale spre care noi doar năzuim. În agricultura românească s-au consolidat deja unităţi care practică o agricultură performantă. Oferta firmelor occidentale are ca ţintă acest gen de unităţi, cărora le acordă o serie de facilităţi pentru dotare.

Inginerul Radu Lupu, general manager al firmei Agroexpert, a prezentat la RomAgroTec o gamă de maşini agricole de puteri nemaiîntâlnite pe piaţa românească. Aflat la prima sa participare la un târg din România, pavilionul Agroexpert a impresionat prin unele unicate ce reprezintă o noutate chiar pe piaţa mondială. Ultimul model din gama de combine produse de Challenger este în măsură să înlocuiască jumătate din parcul de combine al unui judeţ agricol de dimensiune medie.

Radu Lupu este încrezător în afacerile cu maşinile gigant pe care le aduce şi are convingerea că a sosit timpul lor: „Vremea se schimbă de la an la an, iar lucrările se fac într-o perioadă din ce în ce mai scurtă. Pentru asta sunt necesare utilaje puternice, precum cele aduse de noi, iar fermierul trebuie să înţeleagă asta.“

Acest tractor a fost prezentat la RomAgroTec de firma MAP, condusă de italianul Mauro Frola, care merge pe mâna nemţilor de la grupul SDF. Motoarele instalate, deocamdată, pe maşinile ce poartă marca SAME, Lamborghini, Deutz-Fahr şi Hürlimann vor găsi în România cea mai prosperă piaţă din Europa, având în vedere resursele extraordinare ale agriculturii noastre de a produce combustibil biodiesel

Directorul de vânzări al Lantrec Industries, Mihnea Surgiu, afirmă că James Bond este de fapt un program de finanţare englez, care asigură potenţialilor beneficiari facilităţi de excepţie: 0% avans, 0% comision şi un termen de 7 ani pentru plata maşinilor pe care le importă. Dintre noutăţile prezentate la Baloteşti se detaşează combina de recoltat tomate, care a început deja să lucreze în România într-o firmă legumicolă din Turnu-Măgurele.

Aurelian Florea, directorul de vânzari al firmei Riela România, are convingerea că, în viitorul apropiat, majoritatea capacităţilor de depozitare şi conservare a cerealelor şi produselor oleaginoase vor purta marca renumitei firme germane Riela. „Concurenţa internă este aproape inexistentă, iar cererea din partea marilor producători agricoli şi a angrosiştilor se îndreaptă acum spre instalaţii cu o tehnică avansată.“

Tractoarele purtând marca celebrei firme John Deere se numără printre primele maşini de mare putere care lucrează în agricultura noastră. Prezent la Expoziţia de la Baloteşti, constructorul american încearcă să impună în România un concept nou în utilizarea gamei de tractoare pe care o produce. Conceptul, intitulat sugestiv „Managementul Inteligent al Puterii“, are ca obiectiv realizarea unui optim economic în lucrarea pământului. Acesta este gândit a se obţine în condiţiile utilizării unor tractoare a căror putere este corelată cu gradul de dificultate a lucrărilor pe care le execută.

Intenţiile americanilor de la Valmont de a promova în agricultura românească formidabila lor gamă de maşini şi utilaje pentru irigat datează de mai bine de 10 ani. Din motive mai ales de ordin financiar, intenţiile lor au constituit mai mult un deziderat. Ambiţiile directorului general al grupului ValInst ce operează în România, Iaba Eusebio, sunt dătătoare de mari speranţe. Ele se leagă de absorbţia fondurilor europene, dar mai ales de afacerile pe care le va realiza cu noile instalaţii de producere a biodiselului.

După ce a eşuat în afacerile cu Tractorul, concernul Landini rămâne pe piaţa românească prin firma MUNAX, administrată de doamna inginer Ana-Maria Varga, care ne-a declarat: „Oferta firmei noastre cuprinde o gamă diversificată de maşini şi utilaje de ultimă noutate tehnică, dar şi combine second-hand, importate de la concernul german Class.“

Principala preocupare a directorului general al Cyber Trade SRL, ing. Ioan Gîvan, este de a promova în România un nou concept de utilizare a sistemei de maşini agricole. El are ca obiectiv reducerea costurilor şi obţinerea profitului. Participând pentru prima dată la RomAgroTec, ing. Gîvan a declarat: „Sunt surprins atât de performanţele maşinilor şi utilajelor expuse, cât şi de interesul fermierilor de a se dota cu asemenea tehnică.“

Producătorul german de hedere BAUMAN, reprezentat de ec. Oradan Johann - Lucas, a expus la Baloteşti ultimele noutăţi în materie de hedere. Argumentele sale ţin de fiabilitatea şi performanţele noilor echipamente, cât şi de rapiditatea amortizării acestora. Unul dintre principalele argumente ale constructorului în favoarea ofertei sale este reducerea drastică a pierderilor la recoltare, mai ales la culturile cu seminţe mici.

Având în vedere realităţile româneşti, New Holland şi-a redefinit strategia şi a înţeles că este nevoie să se implice direct în realităţile mediului de afaceri din agricultura României. De aici şi numeroasele facilităţi cu care a venit în întâmpinarea potenţialilor beneficiari. „Aşa a luat fiinţă Societatea de Leasing ce şi-a corelat activitatea cu societăţile autohtone profilate pe gestionarea fondurilor europene“, ne-a declarat Florentina Folica, director marketing.

Pe directorul reprezentanţei firmei CLAAS, Dumitru Gârdarn, nu-l sperie concurenţa care este prezentă în România cu o tehnică de nivel mondial. El se bazează pe fidelitatea partenerilor săi de afaceri, a căror opţiune pentru CLAAS este greu de schimbat.

O componentă importantă a planului de afaceri a firmei o reprezintă pachetul financiar, care susţine derularea afacerilor cu majoritatea clienţilor. Este vorba de posibilitatea acţionării în leasing, de susţinerile financiare prin credite, vânzarea utilajelor în rate etc. Cu un avans de 15%, beneficiarii pot achiziţiona orice utilaj sau maşină. Diferenţa este acoperită de credite cu plata în maximum 2 ani. Dobânda percepută este de aproximativ 7%.

Bulgarii concurează prin preţuri ademenitoare
După ce a cucerit piaţa micilor producători din ţara sa, bulgarul Teodor Kavrakov, de la firma Prisma, şi-a extins afacerile în ţările vecine din fosta Iugoslavie. Principala sa ţintă o reprezintă acum micii agricultori din România, cărora le oferă utilaje tractate de motoraşe tip diesel, la un preţ de numai 500 de euro bucata.

După ce şi-a testat micile cositoare pe toate formele de relief, Erdi Alexandru, din Miercurea-Ciuc, şi-a extins capacităţile de producţie şi poate oferi, în prezent, până la 1.000 de bucăţi pe an.

Pagini realizate de Delia CIOHODARU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.10, 16-31 MAI 2007

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu