Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Ce mai faceţi, domnule...prof. univ. dr. Vasile N. Taftă?

• S-a născut la 1 mai 1929 în Negrileşti-Vrancea.
• A absolvit Facultatea de Zootehnie din Bucureşti
în 1951.
• 12 ani în cercetare la Institutul de Cercetări Zootehnice din Bucureşti, secţia ovine.
• 5 ani la CAP ca agronom şi zootehnist
• 7 ani în unităţi productive ale industriei cărnii.
• 25 de ani în învăţământul superior la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Bucureşti, prof. univ. la disciplina tehnologiei creşterii ovinelor şi caprinelor.

Câteva dintre lucrările de referinţă: Curs ovine şi caprine; Tehnologia creşterii şi exploatării ovinelor; Zootehnia României, vol. III; Creşterea ovinelor şi caprinelor (curs unic); Genetica şi ameliorarea ovinelor; Creşterea şi exploatarea intensivă a ovinelor (tratat); Producţia, ameliorarea şi reproducţia ovinelor (tratat); Tehnica evaluării performanţelor productive la ovine.

Rar mi-a fost dat să întâlnesc un om care să adune atâtea calităţi: modestie, pasiune profesională pentru meseria aleasă, hărnicie, dăruire, perseverenţă şi, totodată, foarte colegial, sociabil, gata oricând să sară în ajutorul celui în nevoie.

Şi tot rar am întâlnit o asemănare atât de mare între soţ şi soţie în privinţa felului de a fi, mai ales în privinţa hărniciei, a perseverenţei, a răzbaterii. Soţia, doamna Georgeta, a fost mulţi ani directoare în Ministerul Industriei Uşoare şi răspundea de învăţământ. Era apreciată de toţi colegii cu aceeaşi funcţie din toate ministerele, îndeosebi din Ministerul Învăţământului, unde venea cu propuneri pentru îmbunătăţirea procesului instructiv-educativ din şcoli.

Profesorul Vasile Taftă este cunoscut atât în ţară cât şi în străinătate ca o mare personalitate ştiinţifică în tehnologiile de creştere, exploatare, genetică şi ameliorare la ovine şi caprine, o autoritate indiscutabilă în domeniu. Şi acum e ca argintul viu, fără astâmpăr.

T.M.: Mi-ar fi trebuit multe pagini să redau numai titlurile celor peste 300 de articole, monografii, cursuri şi tratate realizate până în 1999, când v-aţi pensionat; aţi pus condeiul jos?

V.T.: Nici vorbă! De atunci şi până în prezent am mai elaborat 86 de lucrări, dintre care aş menţiona volumele: Producţia şi reproducţia caprinelor, Editura Ceres, 2002; Creşterea ovinelor în fermele mici şi mijlocii, Editura Ceres, 2003; Tehnologia prelucrării, creşterii şi îngrăşării mieilor şi iezilor, Editura Ceres, 2006;

Tratat de producerea, procesarea şi valorificarea producţiei de carne (în colaborare cu alţi autori), Editura Ceres, 2005. Acestora li se adaugă 52 de articole de specialitate, publicate în revista lunară de zootehnie şi medicină veterinară; 16 articole publicate în revista „Agricultorul Român“, 7 articole publicate în „Agricultura României“, 3 articole în revista „Fermierul“, 4 articole la revista „Cirval“ (INRA din Franţa).

T.M.: Dar ce vizează tematica lor?

V.T.: Multe probleme deosebit de importante pentru zootehnia noastră. Aş aminti doar câteva:
• valorificarea particularităţilor reproductive şi productive ale speciilor ovine-caprine;
 • probleme de ameliorare;
 • tehnologiile de pregătire şi efectuare a împerecherilor prin diferite metode eficiente;
 • tehnologiile de creştere şi de îngrăşare a tineretului ovin şi caprin;
 • tehnologiile şi schemele de încrucişare a ovinelor şi caprinelor autohtone cu rase din import;
• controlul individual al producţiilor, modalităţilor de sporire numerică şi calitativă a animalelor, în raport cu rasa, nivelul de selecţie şi alimentaţie;
• propuneri de creare a unui nou cadru organizatoric privind înfiinţarea de asociaţii de fermieri, având ca obiect de activitate creşterea şi exploatarea acestor specii de animale.

T.M.: Iar mă mir. De unde atâta timp sau poate nu mai dormiţi? Ştiu că mai aveţi şi doctoranzi de îndrumat.

V.T.: Într-adevăr. În intervalul respectiv s-au finalizat şi prezentat 3 teze pentru obţinerea titlului de doctor, fiind în curs de realizare alte 4. Pe lângă asta, mai particip şi la multe comisii de analiză a lucrărilor de doctorat aflate în fazele intermediare.

T.M.: Dar „călcaţi“ destul şi ţara...

V.T.: E la fel de adevărat, fiindcă pentru mine a devenit o pasiune să particip la simpozioane cu lucrări sau comunicări de specialitate, organizate în ţară sau în străinătate. De asemenea, acord asistenţă tehnică direct în unităţi productive (judeţele Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa, Constanţa) sau unor manageri individuali interesaţi în înfiinţarea unor ferme eficiente de creştere şi exploatare a caprinelor.

T.M.: Să vă ţină Dumnezeu puterea şi vivacitatea încă mulţi ani de-aici înainte, cu roade bogate, sănătate, bucurii şi satisfacţii!

Teodor MARIAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.2, 16-31 IANUARIE 2007

Vizualizari: 1732



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI