Imprimati articolul

Cinci argumente pentru rapiţă

Cultura de rapiţă a revenit în actualitate datorită multiplelor avantaje pe care le oferă atât cultivatorului, cât şi consumatorului de produse rezultate din procesarea sa.
Uleiul obţinut din seminţele de rapiţă este un foarte bun ulei alimentar, dar în ultimul timp a devenit importantă folosirea acestuia ca materie primă utilizată la obţinerea biocombustibililor.

Avantaje comparative

Rapiţa a devenit o cultură de mare interes, datorită unor avantaje pe care le conferă:

• piaţă sigură de desfacere a produselor;
• este puţin pretenţioasă faţă de condiţiile pedoclimatice;
• foarte bună premergătoare pentru cereale;
• valorifică bine îngrăşămintele administrate;
• permite mecanizarea completă, acest fapt constituind un mare avantaj în condiţiile lipsei forţei de muncă;
• este o bună plantă meliferă.

Protecţia culturilor de rapiţă împotriva bolilor şi dăunătorilor este posibilă numai aplicând o strategie adecvată, care presupune cunoaşterea particularităţilor de manifestare şi de evoluţie a agenţilor de dăunare specifici.

Aceste considerente au făcut ca, în anul agricol 2006-2007, în judeţul Giurgiu să se cultive o suprafaţă mai mare cu rapiţă care, în ciuda condiţiilor mai vitrege ale acestui an, promite producţii bune.

Exploataţiile mari din judeţul Giurgiu cultivă rapiţă de mai mulţi ani, cu rezultate foarte bune. În acest an, firma KWS a organizat un simpozion la Băneasa, judeţul Giurgiu, în data de 13 iunie, în colaborare cu OJCA Giurgiu, ocazie cu care au fost prezentate şi exemplificate în câmp problemele fitosanitare ale culturii de rapiţă pentru prevenirea creşterii rezervei de boli şi dăunători specifici. La simpozion au participat fermieri din ţară şi cultivatori de rapiţă din judeţul Giurgiu care poartă legături permanente cu specialiştii consultanţi ai OJCA Giurgiu.
Fiecare produs chimic a fost însoţit de aspecte privind substanţa activă, recomandări privind modul de administrare, efecte principale şi secundare.

Au fost prezentate loturi de rapiţă la care au fost aplicate diferite scheme de tratamente, fiind evident efectul fiecăreia, şi s-au făcut recomandările necesare.

Temele simpozionului au fost:

• aspecte tehnologice ale culturii de rapiţă - diferite soiuri;
• dăunătorii culturii de rapiţă;
• bolile culturii de rapiţă;
• combaterea daunătorilor: Calypso 480 SC; Proteus OD 110;
• Folicur Solo 250 EW - protecţia împotriva bolilor şi regulator de creştere;
• tratamentul seminţelor: Chinook 200 FS;
• combaterea buruienilor: Furore Super 75 EW.

O nouă generaţie de hibrizi

Un interes aparte a stârnit o nouă generaţie de hibrizi KWS care cuprinde şi soiurile Tristan, Tragan şi Tassilo. Toate aceste soiuri s-au remarcat printr-o vigoare foarte bună, uniformitate a lanului şi printr-o creştere a producţiei cu 7-9% faţă de martorul oficial. Nu în cele din urmă, soiul Robust a adus în primul an de testare oficială un spor de producţie de 11% faţă de martorul oficial, caracterizându-se printr-o perioadă vegetativă mai lungă şi generativă mai scurtă, concretizate în acumularea în ritm mai rapid şi intens a substanţelor de rezervă în bob.

În urma simpozionului, o mare parte dintre fermierii participanţi din judeţul Giurgiu şi-a manifestat interesul privind sporirea suprafeţelor ce vor fi cultivate cu rapiţă în toamna anului 2007, ţinând cont şi de faptul că zona oferă condiţii favorabile din punct de vedere climatic, dar şi al solului, precum şi datorită interesului crescut pentru această cultură în obţinerea biocarburanţilor, care constituie o piaţă de desfacere cu perspective.

Ing. Gheorghe MITULEASA, director executiv adjunct
Ing. Gabriel RADU, consultant OJCA Giurgiu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.14, 16-31 IULIE 2007

֩ Comentarii